Şcoala
Încă din secolul XVII a funcţionat o şcoală pe lângă Mânăstirea Mărgineni. Aceasta a dispărut odată cu mânăstiriea în 1761.
In 1765 funcţionează o şcoala primară confesională.
În 1871 se înfiinţează şcoala grănicerească din sat într-o clădire grănicerească, unde acum se află căminul cultural al satului şi terenurile numite de localnici "grădina şcolii". Şcolile grănicereşti erau şcoli private întreţinute din banii foştilor grăniceri. "Fondul şcolastic al foştilor grăniceri din regimentul român" este condus de Baronul David Urs de Mărgineni. În 1895, în contextul maghiarizării, şcolile grănicereşti sunt transformate în şcoli comunale controlate de stat.
Dintr-un document din 1883 aflăm următoarea situaţie şcolară:
Anul şcolar 1880-1881: obligaţi la învăţământ: 59 fii, 49 fiice, suma 108; au frecventat şcoala: 44 fii, 34 fiice, suma 78;
Anul şcolar 1881-1882: obligaţi la învăţământ: 60 fii 64 fiice, suma 124; au frecventat şcoala: 33 fii, 29 fiice, suma 62;
Anul şcolar 1882-1883: obligaţi la învăţământ: 49 fii, 61 fiice, suma 110; au frecventat şcoala: 42 fii, 34 fiice, suma 76.
Dintr-un alt document din 1883 aflăm că la şcoala din Mărgineni erau afiliate şi comunele Sebeş şi Hârseni şi că predau doi profesori, ambii absolveţi de Blaj: Basiliu Vasu la clasele I a, b, c şi N. Stanciu la clasele I a, b. Biblioteca şcolii conţinea 8 piese, pentru gimnastică şcoala avea paralele, sul, urcătoare, săritoare, prăjină, scară. Pomăria era de 350 stânjeni pătraţi (1260 mp) îngrădită şi cultivată bine, iar localul era renovat de curând şi corespunzător legii.
Mai apoi în sat se înfiinţează o şcoală primară pentru copiii din sat, şcoală care funcţionează şi azi.
Despre şcoala din Mărgineni găsim în monografia satului următoarea referire:
Şcoala în trecut
După învaţătorii amintiţi în monografia satului, la şcoala din Mărgineni au predat următorii: Pică, Grosu, Dârvaru, Ursu şi Teulea (în prezent)