Mărgineni

Localizare

Margineniul este situat la poalele muntilor Fagaras, intre satele Sebes si Bucium. Coordonatele geografice pentru centrul satului sunt urmatoarele: latitudine N 45.729774° si longitudine E 25.045691°.

Date demografice

Conform recesamantului din 2000, in satul Margineni locuiesc 265 de persoane in 178 de gospodarii.

Agricultura

Satul Margineni are in administratie terenuri in suprafata totala de 1072,04 hectare, dintre care 683,33 hectare teren arabil si 388,71 hectare de  faneata ( 35,5% din totalul de teren al comunei Harseni). Principalele culturi agricole sunt cele de cartofi si cereale (grau, porumb, orz, ovaz, secara), iar cresterea animalelor se bazeaza in principal pe bovine si ovine.

Relieful

Din punct de vedere geologic, satul Margineni se afla in Etajul teraselor de piemont al unitatii morfologice de Campie Piemontala, acesta fiind acoperit în bună parte cu soluri pseudogleizate şi gleizate. Mărgineni se afla pe un teren relativ plan, cu înălţime cuprinsă între 450-500 m altitudine.

Clima

În general, zona se caracterizează prin clima boreală cu ierni friguroase şi umede. Temperatura medie anuală care se înregistrează în această zonă este de 8,2º C. Aşa se explică inversiunile de temperaturi cu geruri frecvente şi îngheţuri nocturne care încep din septembrie şi ţin până în mai.
Luna cea mai călduroasă este luna iulie cu o medie anuală de 18,7º C iar cea mai friguroasă lună este ianuarie cu o medie de 4,6º C .
Temperaturi maxime înregistrate au fost de 38,9º C iar minime de 33,8º C. Datele trecerii temperaturii prin 9C sunt 25 februarie şi 6 decembrie iar zilele când trece prin 5º  C sunt 25 martie şi 6 octombrie.
Se înregistrează în medie un număr de 137,8 zile de îngheţ.
Media anuală a precipitaţilor în zonă este de 600-800 mm ajungând la 1000mm. Suma anuală medie a precipitaţilor este de 691 m. Cea mai mare cantitate de precipitaţii se înregistrează în luna iulie circa 111 mc scăzând în luna septembrie ajungând la 51 mc, iar în luna februarie sunt cele mai mici.
Nebulozitatea. Oscilează în cursul anului între două valori extreme una maximă în lunile de iarnă 6,6 – 6,9 zecimi şi alta minimă vara 5 – 6 zecimi. Durata de strălucire a soarelui înregistrează anual valori între 1150-2050 ore, adică cu 200-400 ore mai mult decât în înălţimile din jur.
Vântul. Bate predominant din sectorul vestic 32%, iar în cazul acestuia direcţiile vest şi sud vest au cea mai mare frecvenţă, de la 17,2% la 12,2%. O frecvenţă mare o au şi vânturile din sector estic 30% mai ales din direcţiile est şi nord est. Zona din imediata apropiere a munţilor se caracterizează printr-o mare frecvenţă a calmului 25-30%.
Ceaţa. Este un fenomen specific depresiunilor. Numărul mediu al zilelor cu ceaţă variază între 20-75. Cea mai mică frecvenţă se înregistrează primăvara.

Flora si fauna

Vegetaţia zonei  reflectă în mare măsură particularităţile reliefului. Satul fiind situat într-o zonă cu relief predominant deluros-muntos, este acoperită cu o vegetaţie etajată, foarte eterogenă. Relieful, prin dispunerea in trepte morfometrice, crează condiţii pentru o zonare altitudinală a vegetaţiei, zonare la care participă în mare măsură clima, solurile şi structura geologică.
Înălţimile de peste 1500 m. cu precipitaţii abundente, sunt ocupate de molidişuri pure. Pădurea umbroasă de molid adăposteşte sub ramurile ei ferigi, măcrişul iepurelui, perişor, afin. La baza molidişurilor pure apar pădurile de fag în amestec cu răşinoase.
Luminişurile si poienile sunt ocupate de vegetaţie ierboasă în special graminee în amestec cu alte ierburi.
Pădurile de fag ocupă mari suprafeţe în sudul comunei sunt făgetele de altitudine mare, unde se întind fâneţele presărate cu mesteacăn, alun si fag în amestec.În pădurile de fag se observă o stratificare a vegetaţiei :un strat al tufişurilor, un strat al ierburilor şi un strat al muşchilor şi ciupercilor. În aceste păduri, primăvara apar ghioceii si brebeneii.
Păşunile şi fâneţele constitue un brâu lat, la poalele  munţilor. Covorul verde este plin de flori frumos colorate , de primăvara până toamna cum ar fi : margarete, clopoţei, garofiţe, cicoare ,sunătoare etc.

Fauna actuală este bine reprezentată prin specii de importanţă cinegetică: ursul carpatic, mistreţul, căpriorul, cerbul, iepurele şi veveriţa, iar dintre carnivore lupul, vulpea, râsul, pisica sălbatică. Au mai fost semnalate exemplare de vidră, dihor si nevăstuică. Prin pădurile de fag ca şi în zonele de vale, este întâlnit in mod frecvent ariciul.
Pe terenurile agricole sunt specifice rozătoarele mărunte iar la marginea poienilor este frecvent întâlnit şoarecele de pădure.
Fauna ihtiologică este demnă de menţionat în râul Valea Sebeşului se întâlneşte mreana, scobarul, cleanul, si nu în ultimul rând păstrăvul, care ajunge în apele comunale iarna şi primăvara timpuriu şi apoi se retrage în amonte, în zona sa. Atât la fauna terestră cât şi la cea ihtiologică, arealul de viată nu are limite riguroase.

Turismul

Satul Mărgineni oferă încă imaginea unui sat tradiţional din sudul Transilvaniei. Satul are o biserică declarată monument istoric, atestată din 1791 (cod LMI: BV–II–m–B–11730). În perioada sărbătorilor de iarnă sunt mulţi vizitatori care vin să asiste la tradiţiile de Crăciun. Traseul turistic Sat Mărgineni - Văcarea Mică - Văcarea Mare - vf. Comisul oferă acces la traseul de creastă al Munţilor Făgăraş din partea sa estică. Posibilităţi de cazare în zonă oferă pensiunile şi hotelurile din localităţile apropiate (Sebeş 2km, Făgăraş 15km, Dejani 9km, Breaza 20km, Sâmbăta de Sus 25km).

Gasiti mai jos cateva imagini din satul Margineni:

Ca în majoritatea satelor de la poalele munților Făgăraș, și în Mărgineni întâlnim câte-o cruce la rascruce; găsiți mai jos câteva dintre ele:

Harta turistica a zonei este urmatoarea: